REZULTATE

Studiul optimizării obţinerii de microparticule poroase cu cel mai bun randament şi cea mai bună suprafaţă specifică.

Microparticulele au fost obţinute prin polimerizare în suspensie utilizând monomerii N-vinilimidazol, metacrilat de glicidil şi unul dintre agenții de reticulare: mono/di/trietilenglicol dimetacrilat sau divinilbenzen. Microparticulele poroase au fost sintetizate în condiţii optime folosind toluen, n-butil acetat, şi un amestec 1:1 între aceştia ca agenţi porogeni, obţinând microparticule sferice cu diametrul mediu cuprins între 200 şi 350 µm. Randamentul de obținere şi suprafaţa specifică a fost: 91% şi 48,32 m²/g (toluen), 93% şi 61,7 m²/g (n-butil acetat), respectiv 90% şi 51,7 m²/g (amestec toluen: n-butil acetat (1:1 v/v)).

Microparticule hibride cu zeină au fost sintetizate prin două metode: grefare prin adăugarea zeinei în faza organică în timpul polimerizării în suspensie, sau grefare după polimerizare la nivelul microparticulelor poroase. Cele două tipuri de microparticule hibride au fost supuse procesului de betainizare cu cloracetat de sodiu,  acid acrilic şi acid metacrilic.

Cele trei tipuri de microparticule au fost betainizate utilizând cloracetat de sodiu, acid acrilic, acid metacrilic sau 1,3-propansulfonă. Cel mai mare grad de betainizare s-a obţinut în cazul cloracetatului de sodiu.

S-au efectuat teste de încărcare/eliberare de doxiciclină hidroclorurată (pe microparticulele zwitterionice) şi tetraciclină hidroclorurată (pe microparticulele zwitterionice şi cele zwitterionice hibride). Studiul cineticii de eliberare prin aplicarea mai multor modele matematice a arătat mecanismul de eliberare prin difuzie a celor două antibiotice.

Activitatea antibacteriană a microparticulelor zwitterionice şi zwitterionice hibride a fost testată împotriva tulpinilor Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Enterococcus faecalis şi Klebsiella pneumoniae. Proprietăţile antibacteriene intrinseci au fost îmbunătățite de prezenţa grupelor zwitterionice şi a zeinei. Cea mai bună activitate antibacteriană a fost în cazul microparticulelor zwitterionice pe bază de (GNTZ)DMSO, acestea reducând viabilitatea celulară a tulpinilor bacteriene cu mai mult de 80%.