Arhitecturile polimerice microporoase conjugate (CMPs) sunt materiale utile pentru detectarea substanțelor chimice datorită conjugării π extinse, a suprafețelor specifice mari, fotoluminiscenței și proprietăților lor electroconductive. În ciuda progreselor înregistrate în acest domeniu, unele probleme importante ramân încă nerezolvate: solubilitatea scazută a polimerilor sintetizați chimic, predicția porozității plecând de la structura componentelor de bază (tectoni) și detecția electrochimică a analiților. Polimerizarea in emulsii și polimerizarea electrooxidativă rezolvă problema majoră a procesabilității acestei clase de materiale datorită generării directe arhitecturii polimerice (fie sub formă de film fie microparticle) precum și alte aspecte legate de uniformitatea, porozitatea și de ajustarea fină a proprietăților structurale ale rețelelor formate. In plus, aceste tehnici pot conduce la arhitecturi poroase cu o suprafață activă mare, evitând astfel problemele asociate procesabilității, CMPs fiind obținute direct sub formă ușor dispersabilă în mediile de detecție.